Un fulg de nea....4 ianuarie 2003
Printre stelele ce cântă,
Printre cerul lucitor,
Se strecoar-un fulg de nea,
Strălucind în apa nopții
Ca izvorul curgător.
Lacrimile nopții-fulgii albi de nea
Au ca o regină
Steaua Fulgilor
Ce cade în apa mărilor.
Cu mantia ei prea sfântă,
Țesută cu fir de argint,
Acoperă cerul, apa și pământul
Și se risipește precum vântul.
Asta este soarta fulgilor de nea
Și a stelei lor...Steaua fulgilor.
Viața...4 ianuarie 2003
Aproape de casă
O tânără frumoasă,
Stătea și torcea
Firul gros și mătăsos.
Mâinile-năsprite
De soare topite
Nu se mai opreau,
Nici pauză nu făceau.
Țeseau un mileu,
Brodat cu cânepă,
care-i amintea de viața ei
dar nu îi vorbea..
Miile de puncte care-l alcătuiau
formau oamenii, cerul și natura.
De fapt să vă zic,
tânăra aceasta este
viața lungă, care toarce alte mici vieți,
ce simt lovitura-n față a vântului și furia naturii bătrâne.
DE CE?....5 ianuarie 2003
De ce nu plouă când e rouă?
De ce s-așează bruma pe fereastră?
De ce neaua se topește când soarele se ivește?
De ce păsările zboară, și nu merg normal ca noi?
De răspunsurile știți
Să-mi răspundeți chiar aici.
Copilăria....5 ianuarie 2003
Copilăria e un joc
ce se oprește
când parul ți se înălbește
și mâinile ți se-ncrețesc.
Când cearcănele accentuate
îți înconjoară ochii
O răsuflare-ndurerată-i
copilăria de-altă-dată.
Pribeag e dorul ce te-apasă
să fii din nou copil, dar..
când te așteapt-acasă
un nou nepot și-un nou copil..
dorul te lasă.
Când ai încă trei guri mici de hrănit
și trei copii de sprijinit,
Copilăria-i în albume
Iar viața-n față de trăit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu