Faceți căutări pe acest blog

marți, 6 august 2024

Băieții de la gară

 

De 8 martie am avut parte de o altă surpriză. Cred că era în jur de 6-7 seara, când mi-ai spus că vei avea musafiri. ”Ok!”, am spus. Urma că eu să îl țin pe Lucky în dormitor iar voi să stați în sufragerie. Lucky era mereu agitat și nu prea primitor când venea o persoană străină, și de aceea îl închideam într-o cameră. Și au venit. Era un grup 4-5 băieți împreună cu una din prietenele tale. Aveau în brațe două buchete cu flori, unul pentru tine și unul pentru mine.

Nu m-am așteptat la așa ceva, și am fost plăcut surprinsă. Mă uitam la ei și încercam să le văd fețele, așa de înalți erau. Îmbrăcați toți la cămașă și sacou, eleganți și frumoși, răspândeau în jurul lor miros de parfum fin. Apoi, unul dintre ei, mi-a cerut permisiunea, chiar așa a spus-,,Vă cerem permisiunea să o luăm pe Andreea în oraș. Nu va întârzia mult și o aducem noi acasă”.  Am fost de acord.

Mi-au produs o bună impresie și mi-au oferit siguranță în ceea ce te privea. Nu știu de ce, dar am simțit că vei fi în siguranță cu ei. De-asta am acceptat.

În puținele minute în care am stat împreună, am văzut un grup de tineri frumoși și manierați, extrem de politicoși și negălăgioși. Comportarea lor a contat foarte mult pentru mine.

De câte ori cunosc pe cineva, contează foarte mult prima impresie: modul cum se prezintă, cum vorbește, tonul folosit, cum privește sau pur și simplu cum se așază pe scaun sau fotoliu. Îmi spun că prima impresie este rezultatul instinctului care rar se întâmplă să greșească pentru că este nefiltrat de mintea umană, e pur și simplu ce simte inima. Poate greșesc dând o mare importanță la ceva ce pentru alții sunt nimicuri, dar așa sunt eu; pentru mine sunt importante. Se poate să plac pe cineva la prima vedere dar se întâmplă și să nu plac, fără să știu de ce. Iar pe ei i-am plăcut.

În seara aceea ai bătut recordul la îmbrăcat și aranjat. Ați ieșit din casă râzând iar eu m-am uitat mult timp după voi. Abia așteptam să vorbesc cu Tati. Din acel moment, i-am botezat ,,băieții de la gară” pentru că locuiau toți în Cartierul de lângă gara orașului.  

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu