Pentru „Revista Noastră”, publicația liceului, ai scris un articol denumit ,,Strategii economice și în viața de zi cu zi”. Ai început cu ideea lui Herman Kahn -“A gândi strategic înseamnă să ai capacitatea de a gândi ceea ce este de negândit”, iar cu ”teoria jocurilor” și cu ”echilibrul lui Nash”, ai arătat cum afectează, în lumea de business de azi, strategiile fiecărui individ sau organizație, pe ceilalți participanți la viața competițională, și cum pot fi alese strategii optime într-un anumit conflict.
Eu tot nu înțelegeam mare lucru din această ”teorie” și mi-ai explicat cum a fost folosită în planificarea strategiilor în al doilea Război Mondial, sau cum poate fi folosită în negocierile dintre patronat și sindicate la negocierea salariilor, și că există un punct de echilibru în care niciunul dintre jucători nu simte tentația de a-și schimba strategia pentru a nu-și diminua câștigul obținut.
Mă depășea subiectul dar pe tine te fascina și când începeai să vorbești o făceai cu atâta pasiune încât nu aveam curaj să te întrerup. Întreg corpul îți participa la discuție și cred că dacă aș fi spus că nu înțeleg mare lucru, ai fi fost tare dezamăgită. Înțelegeam acum acel ,,am înțeles” spus uneori într-o discuție care ne depășește dar pe care totuși îl spunem chiar dacă nu înțelegem mare lucru. E ca și cum am vrea să spunem că ne-am înțeles limitele și de fapt acel ”am înțeles” e de fapt ,,am înțeles că nu am înțeles nimic.”
Dar înțelegeam modul în care spuneai că vezi tu o Europă competitivă, pentru că foloseai un limbaj mai pământean: ”O Europă competitivă ar trebui să aibă: informatica din Finlanda, productivitatea Germaniei, nivelurile de egalitate din Suedia, gradul danez de ocupare a forței de muncă, creșterea economică a Irlandei, gastronomia italiană udată cu vin unguresc, cultura literară a cehilor, sistemul sanitar din Franța, PIBul Luxemburgului, nivelul de educație al norvegienilor, spiritul cosmopolit al britanicilor și clima din Cipru.”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu