Noi toți privim în viitor

 

O lacrimă și-un singur dor..18 ianuarie 2004

O lacrimă nu-i o durere

Este a vieții mângâiere.

Atunci când plângi, poți să iubești

Iar când iubești te mântuiești.

În viață ai un singur dor:

O lacrimă și un amor.

O lacrimă-i în tinerețe

Amoru-i pân`la bătrânețe.

Când plângi, mereu

o lacrimă ți se prelinge greu

pe-obrazul tău ascultător,

De ea mereu îți va fi dor.

Când ochii ți s-au umezit,

Îți lacrimă privirea,

Și-atunci iubirea ți-ai privit

Și ți-ai văzut menirea.

Tu ești o stea nemaivăzută

Ești o dorință neștiută.

Tu ești o lacrimă din depărtare,

Ești viața în neascultare!

Un singur dor eu am pe lume

Și-acela-i să iubesc

Atât de mult cât sunt iubită

Și tot atât cât îndrăgesc.

VOI…24 ianuarie 2004

În fiecare an

voi sunteți lângă mine

În fiecare an

mă ocrotiți și-mi este bine.

Doar voi când ceru-i oțelit

îi dezmorțiți privirea,

Doar voi în amurgu-nmugurit

Știți a cânta iubirea.

Doar lângă voi luna e soare

lângă voi pământu-i apă.

Când sunt cu voi inima-mi tresare

Când sunt cu voi un an e-o clipă.

Să știți, mereu vă voi iubi,

Pe voi, ai mei părinți.

Să știți, mereu vă voi simți

Pe voi, ai mei dragi prinți.

Strămoșii noștri….26  ianuarie 2004

Noi toți privim în viitor

dar oare-acel trecut

Chiar dacă este trecător

Nu trebuie văzut?

Nu trebuie ca pe strămoși

Să îi cinstim cu drag?

Să ne-amintim de glorioși

Chiar cât ar fi de vag?!

Căci pentru noi ei s-au sacrificat/și pentru-acest pământ viața și-au dat.

De aceea noi trebuie să-i cinstim

Pe-ai noștri vechi părinți, dar și să îi iubim.

Cât sânge de la ei

s-a scurs pe-a noastre văi

și câte vieți s-au dus....

Poate atât, și tot trebuie spus.

Să știi, române

Că într-o zi

Nu știi acum ce tu vei fi.

Noi o să le mulțumim lor

Căci ei ne-au dat al nost` popor!